creste iarba, iarba deasa

creste iarba, iarba deasa perpendicular pe casa iar Leea a venit la masa dar mie nu imi pasa ;-))) – cam asa a-si putea descrie ziua de astazi.

in loc sa fiu o gazda primitoare si sa imi astept musafirii asa cum se cuvine, ce fac eu !? –  somnic, somnic, somnic.

am dat o buna ziua, pe jumatate adormita iar apoi dupa cateva scurte schimburi de replici cu prietena mea Leea Carolin (pe limba noastra de bebe) am cazut intr-un somn adanc. noroc in mami care a fost ceva mai grijulie cu oaspetii si s-a ocupat in locul meu de bunul mers al lucrurilor.

pe mine doar foamea a reusit sa ma trezeasca la ora 6 P.M.

din pacate insa pe Leea a trebuit sa o salut din mers pentru ca ea a plecat acasa in timp ce eu imi luam “titi cina” si nici macar nu am apucat sa facem cateva poze pentru albumul de familie pe care il vom arata nepoteilor nostrii.

aproximativ la aceeasi ora la care eu am facut ochisori a ajuns si tati acasa de la lucru, caruia i-am promis ca ii voi dedica si in aceasta dupa amiaza cateve minute din timpul meu pretios ca sa ma dragaleasca in voie…

P.S. a trebuit insa sa imi dea in scris ca nu ma va mai da cu capul de tavan (din greseala evident !!!) cum a facut-o ieri ;-))).

Continue Reading

red bull iti da aripi

eu stiam ca doar ingerii pot avea aripi (imi si imaginam cum odata cu primii dintisori de lapte, omoplatii mei s-ar putea tranforma intr-un penaj perfect). apoi am aflat ca si pasarile, insectele, avioanele si masinile sunt dotate cu acest gen de accesoriu, confectionate insa din materiale diferite.

nu prea inteleg insa cum de red bull poate sa dea aripi oamenilor ?!

mai degraba cred ca aceste aripi sunt o metamorfoza a timpului care trece foarte repede. nici nu am apucat sa spun bine “oaie” ca am si implinit 11 saptamani, si nu cred ca m-am incurcat la socoata. imi dau seama ca timpul este singurul meu dusman. el trece atat de repede incat nici nu reusesc sa fac toate acele lucruri pe care mi le-am propus.

un simplu exemplu, aceasta saptamana.

sambata 18.04.2009. am facut o scurta plimabare in parcul dendrologic de la Bazos, apoi in treacat am fost la pensiunea de pe malul Canalului Baga, o scurta vizita la omi si deja s-a lasat seara.

duminica 19.04.2009. plimabare la Pischia iar apoi “titi pranz festiv” cu tacamuri de argint de iepurasul romanesc la omi. pentru siesta, dupa pranz m-au scos ai mei la o mica plimbare pe corso in piata Unirii si pe centru unde l-am vazut pe Bubu (un fel de Biju cosmetizat).

luni 20.04.2009. am lancezit cu mami si tati in curte, profitand de vremea foarte frumoasa de afara. am sarit putin cu mami pe trambulina iar apoi a venit iepurila Mita care mi-a adus o superba rochita si niste spielhosen chiar de la vestitele case de moda din Bucuresti. nu dupa mult timp a sosit si Leea Carolin cu parintii ei care au livrat o tura proaspata de Pampers de la Viena (daca nu stiati scutecele care se gasesc in Romania sunt cu totul diferite decat cele din Vest – m-a pacalit acelasi ambalaj, dar continutul e FOARTE FOARTE PROST !!!).

marti 21.04.2009. tati a inceput lucrul (pardon !!!, a continuat cu mutatul) iar mami a mers cu mine la banca sa imi deschida un cont de economii, Alpha Dreams, ca sa pot sa imi indeplinesc toate dorintele si sa pot da viata tuturor viselor mele cand voi fi mare. in timp ce mami completa constiincios la formulare si se chinuia sa primeasca pe fax tot felul de documente pe care le uitase acasa, eu am fermecat-o pe Iolanda cu ochisorii mei frumosi. rezultatul negocierii – a trebuit sa imi promita ca atunci cand voi implini 14 ani imi va emite un card (evident fara sa stie ai mei ;-)))) pentru a putea da buzna mai repede la pusculita.

miercuri si joi mami m-a tarat cu ea in oras la aprovizionare si shopping (trebuia sa imi cumpere niste caciulite de soare ca m-a cam prajit la fata in weekend), amagindu-ma ca de fapt ea ma duce la plimbare. dar stiti voi cum e… plimbare, plimbare la Germanos !!!

si uite asa s-a facut vineri. iar in loc sa fiu sarbatorita asa cum se cuvine ca am implinit 2 luni si jumatate, am aterizat in service la Autoclub unde mami si-a schimbat cauciucurile de iarna cu cele de vara iar tati si-a demontat din nou intreaga masina…

si daca tot suntem la tematica masini, tati s-a gandit sa ma duca si la raliul Timisoarei ca sa-i cunosc pe verisorii lui, Eugen si Auras care au participat la concurs cu cea mai frumoasa masinuta – un Subaru Impreza de un superb albastru de Voronet. pacat insa ca ei au fost singurii carora le-a murit motorul pe proba speciala. dar daca ii consoleaza pentru mine oricum ei sunt The Champions ;-)))

Continue Reading

asteptandu-l pe Godot

tintuita pe burtica in poalele lui tati, asteptam becketian sa vina un Godot capabil sa raspunda angoaselor ce ma macina. numai ca intrebarile existentiale de factura pur abstracta din teatrul lui Samuel Becket, la mine, s-au redus prozaic si dureros de pragmatic la una singura: cand voi reusi sa articulez cuvantul “foame”.

Continue Reading

training day

nu stiu altii cum sunt, dar eu, cind ma gindesc la locul nasterii mele, la casa parinteasca din Humulesti (…) parca-mi salta si acum inima de bucurie. si, Doamne, frumos era pe atunci, caci si parintii, si fratii, si surorile (mele) imi erau sanatosi, si casa ne era indestulata si copii si copilele megiesilor erau de-apururea in petrecere cu noi, si toate imi mergeau dupa plac, fara leac de suparare, de parca era toata lumea a mea! Hopaaaa…. asta nu e povestea mea…. parca nici vremurile nu se aseamana.

tati spera insa, ca eu nu voi prinde pupaza pe oua, ca nu voi fura cirese si nici nu ma voi molipsi de riie de la caprele Irinucai. dar… de astazi am inceput un program riguros pentru dezvoltarea abilitatilor motrice. doresc sa fiu la fel de kinetica precum Nica al lui Stefan al Petrii. asa ca fetelor uitati de exercitiile de aerobic ale lui Jane Fonda si invatati de aici.

totul incepe cu o incalzire usoara de glezne, apoi am trecut la fesierii mari, latissimus dorsi si am ajuns la rotunzii mici si mari, ca sa inchei cu trapezii. de foarte mare importanta sunt deltoizii, bicepsii si branhioradialii pentru un aspect placut al mainilor, ca atare le-am acordat o atentie sporita. pentru o calmare finala am terminat exercitiile cu lucrul la sternocleidomastoidian. va rog sa urmariti indeaproape toate miscarile pentru a va putea face o parere pertinenta despre ce inseamna un exercitiu de calitate superioara.

oferta este urmatoarea: una bucata CD “Anais Anouk Workout Challenge Video” – $19,567.78

[kaltura-widget wid=”talcawz2c8″ width=”410″ height=”364″ addpermission=”0″ editpermission=”1″ /]

si pentru ca tot sunt vremuri de restriste veti primi la achizitionarea CD-ului cu exercitii si un bonus ce cuprinde miscarile de shotokan. iata un scurt preview.

[kaltura-widget wid=”8kz64j5ap0″ width=”410″ height=”364″ addpermission=”0″ editpermission=”1″ /]

Continue Reading

rila, rila, iepurila

stiti cine este Dorotheea, Stella, Mozart si Schopenhauer?

ei bine, ma gandeam eu ca nu aveti de unde sa stiti. ei sunt prietenii mei cei mai buni si colegii mei de joaca.

Dorotheea este prima mea papusica pe care am primit-o de la tanti Leni acum ceva vreme. cu ea m-am familiarizat deja si ne impartasim multe secrete.

pe Stella a adus-o iepurasul la Omi si abia acum incepem sa ne cunoastem. la inceput mi se parea putin ciudata pentru ca am observat ca este diferita de mine si nu reuseam sa ma regasesc in ea. avea pielea neagra, purta haine foarte strident colorate si vorbea o limba pe care eu nu o intelegeam. am aflat intr-un final de la mami ca ea este din Kenya. acum o sa ma obisnuiesc cu aceasta abordare globala si multiculturala a vietii si sa ma imprietenesc cu Stella iar apoi sa-i fac cunostinta si cu Dorotheea.

Mozart este un alt prieten al meu. primit de la mami imediat ce m-am nascut, ma insoteste mai tot timpul si imi canta arii din Flautul Fermecat.

pe Schopenhauer (putin timid, motiv pentru care nu a vrut sa faca poze cu mine) l-am primit de la Karla. este unul din preferatii mei. sta tacut deasupra patului meu si imi explica ca doar prin compatimire si intelegerea suferintei lumii, omul isi depaseste egoismul si se identifica cu semenii sai.

acum ca ii stiti pe prietenii mei cred ca va este destul de usor sa intuiti ce am facute in aceste zile de sarbatoare.

ei bine. sambata dupa-amiaza Crista a venit la noi in vizita, special ca sa ma vada si sa imi dea un pusi pe fiecare degetel. nimic rau nu se prevestea inca. insa destul de repede am aflat ca ai mei trebuie sa faca primul sacrificiu adevarat pentru mine. nu este vorba de un miel, cum poate v-ati gandit ci de unul dintre catelusii mei, pe nume Moky, care a trebuit sa mearga sa faca nani. o boala de piele contagioasa si foarte urata. din pacate nu putea fi tratata si cum nici un adapost de caini din Timisoara nu primeste caini bolnavi optiunile au fost rarefiate. dupa acest moment a inceput tristetea. eu am incercat sa prelucrez acest trist moment din viata mea print-un somnic cat mai adanc, in speranta ca voi uita cele intamplate pana cand ma trezesc…

duminica m-am trezit mai tarziu si cu moralul ceva mai ridicat pentru ca stiam ca trebuie sa ajunga iepurila si pe la mine ca sa imi aduca cadouri pentru ca am fost o fetita cuminte. a venit pe ascuns si am gasit darurile ascunse prin cuibuletele ratustelor din curte pe langa ouale mancate de catelusii mei neafectati de boala. odata gasite cadourile, am avut activitate timp de doua zile si nu i-am simtit lipsa lui tati care nu a stat cu mine in aceste zile.

acum insa m-am cam plictisit de jucarii si il voi asupri pe tati care tocmai a ajuns acasa si savureaza in tihna din mancarea lui preferata – o ciorbita de perisoare ;-)))

Continue Reading

lectiile de gimnastica

chit ca am pierdut pariul pe care il facusem cu tati acum vreo doua saptamani, am devenit si mai consecventa in a-mi exersa zilnic fiecare muschiulet pentru a reusi sa ma dau de-a busilea cat mai repede.

dar pana atunci ma consolez cu aceste banale exercitii de intarire a abdomenului si de control al degetelelor ;-)))

Continue Reading

la multi ani…tati!!!

draga tati,

trandafirii pe care i-ai adunat in cununa vietii tale, lasa-i astazi sa se impleteasca intr-un buchet al implinirii. fie ca florile iubirii sa-ti impodobeasca viata si sa-ti vezi implinite toate dorintele.

iti doresc ca de ziua ta sa ti se implineasca toate dorintele, sa fii fericit, iubit de catre mami ;-))), sa ai parte numai de raze de soare in viata si iti urez un sincer si calduros La Multi Ani!

P.S. pe langa aceasta urare putin cam pompoasa pentru gusturile tale iti daruiesc inima mea, un trandafir roz bonbon si aceste minunate imagini cu mine pe care sa le porti pentru totdeauna in sufletul tau.

Te iubesc Tati…

Continue Reading

ati depasit limita de viteza…

m-am trezit joi, 02 aprilie 2009 la ora 3:30 pentru o mica gustarica de noapte iar dupa ce am terminat de mancat – surpriza !!! in loc sa ma puna mami in patut la somnic am aterizat pe masa de infasat unde am primit un rand de hainute de strada iar apoi am ajuns in conserva (mai tineti minte cum e cu conserva…) si apoi hop-top in masina. trebuie sa va marturisesc ca am fost cam buimaca si nu am prea inteles de ce atata agitatie in toiul noptii.

am primit insa destul de curand si explicatiile, urma sa plecam intr-un weekend prelungit in Croatia la Split ca sa vizitam targul de barci. un gest frumos din partea alor mei ca s-au gandit sa imi faca o asemenea bucurie de a ma duce la mare deja din luna aprilie. sincer nu ma asteptam…

dar curand bucuria mea a fost influentata in mod negativ de o gramada de factori externi – drumuri jalnice, vreme proasta si organizarea deficitara a parintilor mei carora le-a mai trebuit 3 ore pentru a se aduna, ca apoi sa putem sa ne incepem calatoria catre “final destination”.

mai intai a trebuit sa o dam cotita catre Timisoara pentru a lua de la Omi blugii lui tati pe care ii uitase acolo cu o zi inainte. acolo tati a abservat ca umerasul cu toate hainele lui de business au ramas acasa. din nou acasa. de aici, cu toate boarfele in masina, in sfarsit ne-am inceput calatoria ratacind pe niste scurtaturi intre satele pitorsti dimprejur. am crezut ca nimic nu ma va mai putea scoate din minti in aceasta mini vacanta. m-am inselat insa amarnic. dintr-o ciudata cutie neagra o voce de femeie, cu un usor accent maghiar incepuse sa rasune “ati depasit limita de viteza”, “ati depasit limita de viteza”, “ati depasit limita de viteza”. obsedant, dar aceste cuvinte urmau sa devina lait motivul acestei expeditii.

depasind mai tot timpul limita de viteza si tranzitand Serbia si Bosnia Hertegovina (doua tari foarte urate unde singurele point of interest sunt niste schrot-uri de masini din care probabil 85% dintre locuitori isi castiga existenta), la ora locala 18:00 am intrat in localitatea Kaštel Lukšić unde a inceput un mic joc de-a v-ati ascunselea in cautarea Villei Cezar, locul unde rezervasem cazare. dupa o ora de cautari, ajunsi la destinatie, ne-a fost alocata camera 104. am lasat bagajele iar apoi foamea ne-a dirijat repejor catre restaurant unde am servit o mancare traditionala din dalmatia – PIZZA ;-))). iar apoi plimbare pe Riva pentru a ne face siesta la vapori de aer salin.

urmatoarele doua zile au decurs conform planului. tati si-a petrecut mai tot timpul la targ iar eu impreuna cu mami ne-am plimbat in prima zi in orasul vechi si in port, unde am vizitat traditionala piata de peste iar apoi am facut putin shopping intr-un magazin universal din Split, pentru ca ploaia si plimbarea nu fac casa buna impreuna. abia a doua zi, cand vremea si-a aratat latura frumoasa ne-am inscris si noi la BoatShow, unde tati mi-a facut un mic resume despre barcile cu motor si yacht-uri iar apoi m-a dus direct la obiectele care meritau a fi vazute – Riva, Itama, Sunseeker si inca cateva brand-uri pe care nici nu mi le mai amintesc. frumos dar nimic spectaculos la care sa imi ramana inima. dezamagirea s-a citit clar pe fata mea. insa ca si pe orice tort, cireasa vine la urma. Shipman 72, un velier care mi-a taiat rasuflarea si la care mi-a ramas inima. o bijuterie cu un catarg de 30 m care te face sa visezi si sa te lasi dus de vant…

Continue Reading

vaccinul BCG

vaccinul care in Romania se administreaza copiilor in maternitate, eu l-am primit abia acum.

in Germania si in majoritatea tarilor din Europa nu mai exista pericol de contaminare cu tuberculoza si de aceea copii nu mai sunt vaccinat BCG (Bacillus Calmette-Guerin). asa ca scapasem doar pentru moment de chinul unui injectii.

Continue Reading