aceasta este fata mea standard. fata standard de privit cum se infrupta mami si tati dintrun PePeNe. poate, cu timpul, ma voi inscrie la un curs de reconversie profesionala si voi renunta la lactate, ca sa devin in cele din urma un adevarat omnivor. pana atunci insa… te iubesc mami.

ati putea crede ca vorbim de Asociatia Pampalailor Anonimi. cred ca existenta unei astfel de asociatii este o idee buna si merita tratata ca atare. poate intr-o buna zi ma voi alatura celor care o sustin. pentru ca, in general pampalaii au nevoie de ajutor.

imi pare rau sa va contrazic din nou, dar o voi face cu multa placere, daca ati interpretat in acest mod titlul. desi am depasit cu putin granita celor 7kg si, desi nu ma urmaresc carbohidratii, pot spune ca am intrat in rand cu lumea in saptamana ce a trecut.

pe scurt am invatat rasucirile din pat, adica de pe spate pe burtica, si desi pare mai usor, inca mai lucrez la reciproca. incep sa fac primele miscari taras, cam 5-6cm. daca o sa reusesc sa-mi ridic si fundul mai am putin pana la mersul in patru labe. incep sa ma coordonez din ce in ce mai bine in apucarea diverselor obiecte gen par, urechi sau ochelar. am invatat sa aplic lovituri cu picioarele sau cum zice tati ca “dau la ficati”, iar lui mami am incercat sa-i scot un ochi. si am fost asa de hotarata incat doua zile mami parea extrem de indragostita de tati. a vazut stele verzi si il tinea de mana cand mergeau impreuna pe strada pana cand i-a revenit tehnologia video stereo.

asa ca m-am ales cu o noua porecla de la tati: Wonder Woman.

si desi nu stiu sa zbor, inca… am aflat ca stiu sa inot.

da! stiu sa inot pentru ca asta am facut astazi la un bazin adevarat. da! un bazin adevarat. ei bine, era de copii mici dar era adevarat. apa, ca despre ea este vorba, avea 80cm, asa ca nu puteam sa ajung cu picioarele la fundul bazinului. deci, si daca veti spune ca am stat pe rand in bratele lui mami si ale lui tati, atata timp cat: #1 nu atingeam fundul bazinului si #2 aveam capul deasupra apei, din punct de vedere tehnic pot spune ca inotam. a fost absolut superb, chiar daca in unele momente eram putin bulversata de stropii de apa ce zburau haotic in jurul meu. daca o ora de facut ture in bazin vi se pare destul de putin pot sa va promit ca voi incerca sa-mi dezvolt aptitudinile. asa de mult mi-a placut. am aruncat scutecul gen costum baie, am imbracat hainele de strada si nici nu am ajuns bine in conserva zburatoare ca m-am si imprietenit la catarama (oare de unde vine formularea asta) cu mos Ene.

drumul pana acasa mi-a parut asa de scurt atunci cand m-am trezit in parcare. si pentru a ma razbuna cat mai dulce pe iubitii mei parinti pentru ca m-au trezit, i-am tinut ocupati cu diversele mele giumbuslucruri pana dupa 9pm.

acum insa, va doresc un som usor, asa cum sigur va fi al meu.

sunt putin cam nedumerita si am o vaga impresie ca cineva vrea sa-mi faca o farsa.

iesim in curte dis de dimineata cu mami si tati la obisnuita plimabare. total relaxati facem recensamantul oratanilor si surpriza, cand tragem linie avem +5. afara este inca o temperatura suportbaila, motiv pentru care se exclude posibilitatea unei halucinatii cauzate de vreo insolatie care sa ma faca sa gresesc atat de tare la adunare. mai incerc inca o data. acelasi rezultat.

ma uit, analizez, trec in revista si apoi compar cu inregistrarile facute ieri la aceeasi ora – 2 lebede negre, 2 lebede albe, 2 rate fluieratoare de Chile, 2 rate fluieratoare, 1 bucata cea mai mica gasca din lume, 1 bucata rata cu guler alb si cioc oranj, 1 bucata rata de munte, 4 rate lesesti, 2 lisite, 4 rate salbatice gen masculin, 1 bucata rata salbatica gen feminin si 5 boboci de rata care imi seamana cu cei pe care mi-i daruise Mama Natura pe data de 1 iunie.

ma intreb oare daca de data aceasta am fost suficient de cuminte ca sa imi ramana cadoul pentru totdeauna sau din nou maine, poimanine va trebui sa-l inapoiez si voi fi nevoiata sa astept cine stie ce ocazie pentru a-l reprimi… 

acum cateva zile, mai precis pe data de 8 iulie, am fost la o verificare preventiva a soldurilor la d-l doctor Boia. cum ma si asteptam, ma pot face balerina dar spre uimirea mea am primit un alt diagnostic – hipocalcemie (micsorare anormala a calcemiei, nivelul de calciu in sange, sub 2,26 milimoli, adica 90 miligrame, pe litru la adult si sub 1,75 milimoli, adica 70 miligrame, pe litru la nou-nascut). dupa o scurta documentare in carti de specialitate am aflat ca hipocalcemia este consecutiva, la adult, unor boli digestive cu defect de absorbtie a alimentelor (intoleranta la gluten) unei carente in vitamina D, unei insuficiente renale cronice si, la copil, unui rahitism prin carenta in vitamina D.

ce stie insa sa faca aceasta molecula. vitamina D (sau calciferol) este vitala pentru sanatatea oaselor si a dintilor, fiindca joaca un rol esential in metabolismul calciului in organism. regularizeaza nivelul din sange al acestui mineral, ameliorand absorbtia intestinala si micsorand in acelasi timp pierderile de calciu prin urina. este numita si vitamina antirahitica, deoarece problemele de crestere care se manifesta prin intarzierea inchiderii fontanelei sau curbarea vizbila a oaselor la copii se datoreaza lipsei vitaminei D. persoanele care nu se lasa mangaiate de razele soarelui risca numeroase boli din cauza lipsei vitaminei D, vitamina sintetizata de organism sub actiunea ultravioletelor. zece minute de soare, zilnic, sunt suficiente pentru a va feri de boli cardiovasculare, osteoporoza sau chiar anumite forme de cancer. 

deci draga mami, canicula sau nu, pastiluta alba in sus Vingantoletten in jos acum nu mai ai nici un motiv sa ma tin in casa. am si un bilet de voie de la medicul specialist pentru a iesi cat mai des in curte la soare pentru ca pielea mea sa produca cat mai multa vitamina D care sa-mi fixeze calciul in sange si oase. plimbarile vor fi cat mai lungi si dese, iar lenevitul la soare este o recomandare medicala. in rest, orice alta activitati care se poate face sub razele calde ale soarelui precum scaldat, jucat cu mingea, explorat flora si fauna sau plimbat cu barca pe lac sunt intotdeauna bine venite. in plus foarte interesant si motivante, direct sub actiunea razelor soarelui, mai pot fi intreprinse alergatul dupa umbre si gasitul curcubeului.      

asa ca luati aminte ca statul in casa dauneaza grav sanatatii!!!

38 grade Celsius, caldura torida. atentionare meteorologica – cod galben incepand cu 18 iulie, ora 18 pana in 19 iulie, ora 21.

in intervalul mentionat instabilitatea atmosferica va fi accentuata indeosebi in jumatatea de vest a tarii si in zona de munte. vor fi intensificari ale vantului cu aspect de vijelie, frecvente descarcari electrice, cantitatile de apa vor depasi local 25 l/mp si izolat 50 l/mp, iar pe arii restranse se va semnala grindina. in cursul dupa-amiezei zilei de duminica 19 iulie, temperaturile maxime vor mai atinge 35…36 de grade, iar indicele temperatura-umezeala (ITU) va depasi pragul critic de 80 in Baragan, sud-estul Moldovei si Dobrogea.

un text cu care m-am familiarizat deja, dat fiind faptul ca il tot aud de cateva zile pe toate canalele de stiri si la radio. insa dupa cum bine stiti si voi un rau nu vine niciodata singur, e la fel ca si la sampoane 2 in 1, motiv pentru care mai am parte si de atentionari de genul – specialistii ne sfatuiesc sa evitam sa iesim din casa între orele 10 şi 18. un argument suficient ca mami si tati sa ma condamne la stat in casa pentru urmatoarele 2 luni. o perspectiva deloc favorabila pentru mine, dat fiind faptul ca mie imi place sa stau afara la aer si sa ma plimb prin livada sau cu barca pe lac.

mi-am dat seama ca trebuie sa iau masauri urgente pentru a schimba situatia de fapt. incepusem sa invoc Paparudele, sa fac dansul ploii si sa numar matanii in speranta ca vor cadea cativa stropi de apa din cer care sa racoreasca putin aerul si sa schimbe microclima ca sa pot iesi si eu din casa. insa toate incercarile mele au esuat. ma pregateam pentru o lunga perioada de hibernare, sperand ca in acest fel va trece timpul ceva mai repede. dar cand te astepti cel mai putin la un lucru atunci el se intampla ca prin minune. nu a venit nici ploaia si nici vreo adiere de vant, in schimb a venit in vizita pe la noi Raluca & “the band”  si in acest fel am primit si eu tichetul de eliberare din temnita si dreptul la o dupa amiaza in soare si aer curat.

deodata la noi acasa totul s-a animat. am facut cunostinta cu Sarah, fetita Ralucai si cu doamna Aura. Sarah (care are de departe cea mai cool mamica) foarte naturala si entuziasta a vrut imediat sa-i cunosca pe toti cei opt catei ai mei. apoi lebedele, broscutele si pestisorii au devenit subiectul principal. a vrut sa le vada mai indeaproape. nici o problema cand Raluca iti este mamica. un, doi Sarah a primit noul ei costum de baie iar Ovidiu, tati meu i-a mesterit un dispozitiv de tinere la suprafata apei si iata-o pe prietena mea la malul baltii si pleosc in apa. din spirit de solidaritate sau poate din aceesi dorinta de a se racori a intrat si mamica ei in balta si au inceput sa innoate dupa pasari. eu cu mamica mea priveam acest spectacol acvatic de sub corcodus. insa la un moment dat mother nu a mai rezistat tentatiei (m-a facut pachet la tati in brate) si hop si ea in apa unde distractia atingea cote maxime.

din pacate eu am fost doar spectator la aceasta balaceala pentru ca taticul meu este putin infricosat de microbi si bacterii si nu a putut sa-si calce peste inima pentru a ma lasa si pe mine sa am parte de o dupa amiaza de neuitat. sper insa ca atunci cand voi creste putin mai mare sa fie si el ceva mai relaxat cu aceste obsesii si sa pot creste si eu ca si Sarah jucandu-ma cu in voie cu intreaga fauna care creste si traieste linistita la noii in curte. 

P.S. cand s-a lasat seara vantul a inceput sa adie si cativa stropi de plaoie au venit sa-mi confirme ca nu mi-am consumat pe degeaba energia cu ritualurile magice.